La luce di Bisanzio: arte, fede e potere nelle Terre Romene dall’XI al XVIII secolo

IT

La mostra “La luce di Bisanzio: arte, fede e potere nelle Terre Romene dall’XI al XVIII secolo” ospitata all’interno delle sale del Museo nazionale d’arte medievale e moderna di Palazzo Lanfranchi,  è organizzata nell’ambito del calendario dell’Anno Culturale Romania–Italia 2026, elaborato e promosso dall’Ambasciata di Romania in Italia e realizzato con il sostegno del Ministero della Cultura della Romania, del Ministero degli Affari Esteri, del Ministero della Difesa e del Consolato Generale di Romania a Bari, sotto l’Alto Patronato dei Presidenti della Romania e dell’Italia.

 La mostra invita il visitatore a intraprendere un viaggio al termine del quale Bisanzio non rappresenterà più soltanto un impero scomparso, bensì un’eredità viva tramandata attraverso la fede, l’arte e le forme del potere. Nei territori romeni medievali questa eredità si manifestò in regioni che registrarono rapporti diversificati con il mondo bizantino: la Dobrugia, la Valacchia e la Moldavia. L’eredità bizantina si è così perpetuata attraverso la tradizione ortodossa, il modello statale e l’influenza diretta esercitata dai rifugiati greci a seguito della caduta di Costantinopoli.

EN         

               The exhibition The Light of Byzantium: Art, Faith and Power in the Romanian Lands, 11^th-18^th Centuries, housed in the halls of the National Museum of Medieval and Modern Art in Palazzo Lanfranchi, is organized as part of the Romania–Italy Cultural Year 2026 programme, developed and promoted by the Embassy of Romania in Italy and carried out with the support of the Romanian Ministry of Culture, the Ministry of Foreign Affairs, the Ministry of National Defence and the Consulate General of Romania in Bari, under the High Patronage of the Presidents of Romania and Italy.

               The exhibition invites visitors on a journey at the end of which Byzantium no longer appears merely as a vanished empire, but as a living heritage transmitted through faith, art and political culture. In the medieval Romanian lands, this legacy manifested itself in regions that maintained different relationships with the Byzantine world: Dobruja, Wallachia, and Moldavia. The Byzantine inheritance was preserved through the Orthodox tradition, models of governance and the direct influences brought by Greek refugees following the fall of Constantinople.

RO

Expoziția “Lumina Bizanțului: artă, credință și putere în Țările Române din secolele XI-XVIII”, găzduit în sălile Muzeului Național de Artă Medievală și Modernă din Palazzo Lanfranchi, este organizată în cadrul calendarului Anului Cultural România–Italia 2026, elaborat și promovat de Ambasada României în Italia și realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din România, al Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Apărării și al Consulatului General al României la Bari, sub Înaltul Patronaj al Președinților României și Italiei. 

Expoziția își propune să invite vizitatorul într-o călătorie la capătul căreia Bizanțul nu mai apare doar ca un imperiu apus, ci ca o moștenire vie, transmisă prin credință, artă și forme de putere. În spațiul românesc medieval, această moștenire s-a manifestat în teritorii aflate în raporturi diferite cu lumea bizantină: Dobrogea, Țara Românească (Valahia) și Moldova. Moștenirea bizantină în Țările Române s-a transmis prin intermediul tradiției ortodoxe, modelului statal și influențelor directe aduse de refugiații greci după căderea Constantinopolului.